Oescus, colonia romană de pe Dunăre de lângă Gigen
Oescus, numit și Colonia Ulpia Oescus, a fost o mare fortăreață și un oraș roman pe Dunăre, lângă satul Gigen din nordul Bulgariei, la nord-vest de Pleven. Aici au stat legiuni, o colonie de veterani, temple, băi și un forum. Este unul dintre cele mai mari și mai îndelung cercetate orașe antice de pe Dunărea de Jos și un popas potrivit pentru cine se interesează de granița romană.
În 328, un împărat a venit aici să inaugureze cel mai lung pod de piatră al lumii antice. În 2020, arheologii au găsit o sală mare placată cu 14 feluri de marmură rară, poate ridicată pentru vizita lui.
Istoria orașului Oescus
Orașul își trage numele de la râul Oescus, azi Iskăr, un cuvânt care în graiul tracic local însemna probabil „apă”. Geograful Ptolemeu îl numește oraș al tribalilor, un neam din nord-vestul Bulgariei, iar la fața locului s-au găsit urme din bronzul târziu și din epoca fierului. Sub romani a început ca bază militară pe granița dunăreană, limesul. Legiunea a V-a Macedonica a ținut aici o fortăreață cu intermitențe, a plecat în 62 d.Hr. spre războiul din Armenia, a luptat în războiul iudaic și s-a întors în 71.
La începutul secolului al II-lea, după victoria lui Traian asupra dacilor, Oescus a primit rangul de colonie, cel mai înalt statut pe care îl putea avea un oraș provincial roman. A luat numele Ulpia de la numele de familie al împăratului, Ulpius, și a fost ridicat peste vechiul castru legionar. În apropiere s-au așezat veterani. Orașul producea bijuterii, statuete de bronz, sticlă și ceramică și avea unul dintre cele mai mari ateliere de sculptură din regiune. Forumul său era neobișnuit de impunător, cu patru temple: Jupiter, Iunona și Minerva pe latura de sud, iar pe cea de nord Fortuna, protectoarea orașului.
După ce romanii au părăsit Dacia în 271, trupele s-au retras peste fluviu, la Oescus. O a doua fortăreață, numită Oescus II, a mărit suprafața înconjurată de ziduri cu circa zece hectare, un apeduct aducea apă proaspătă din izvoare aflate la 20 km, iar un zid de piatră apăra orașul de invadatori și de inundațiile Dunării. La 5 iulie 328, împăratul Constantin cel Mare a venit personal să inaugureze și să sfințească podul său spre Sucidava, pe malul nordic, lung de circa 2,5 km și cel mai mare pod peste un râu al antichității. În 343, un episcop de Oescus a participat la Sinodul de la Serdica.
Orașul târziu nu a supraviețuit furtunilor migrațiilor. Hunii l-au distrus în secolul al V-lea, iar împăratul Iustinian I a refăcut zidul de apărare, încercând să facă din Oescus un bastion al apărării dunărene. Invaziile avarilor de la sfârșitul secolului al VI-lea au pus capăt acestor eforturi. Din acest ultim capitol roman provine o mare bazilică din secolele V–VI, cu decor bogat și mozaic de pardoseală bine păstrat.
Viața a revenit între secolele X și XIV, când printre ruine a existat un sat bulgăresc; peste resturile templului Fortunei s-a ridicat chiar o mică biserică cruciformă cu cupolă. Săpăturile au început în 1904, sub conducerea lui Vaclav Dobruski, și continuă și azi. În 2020, arheologii au aflat că aula regia, sala mare, fusese decorată cu 14 feluri de marmură rară, policromă. Datarea ei în secolul al IV-lea sugerează că a fost ridicată pentru vizita lui Constantin din 328.
Curiozități despre Oescus
- Numele vine de la râul Oescus, azi Iskăr, și însemna probabil „apă” în limba tracă.
- Podul lui Constantin spre Sucidava avea circa 2,5 km lungime și 5,7 m lățime, cel mai mare pod peste un râu din antichitate, iar împăratul l-a inaugurat personal la 5 iulie 328.
- Forumul era încadrat de patru temple, ceea ce face din Oescus unul dintre puținele orașe din tot Imperiul Roman cu o asemenea alcătuire.
- Sala mare descoperită în 2020 era placată cu 14 feluri de marmură rară, policromă, iar datarea ei sugerează că ar fi putut fi construită pentru vizita lui Constantin.
- Un mozaic din secolul al III-lea, cunoscut drept „Ahaeii”, găsit în 1948, este expus azi la Muzeul Regional de Istorie din Pleven.
- O statuie a zeiței Fortuna de pe sit se află la Muzeul Național de Arheologie din Sofia, iar Insula Oescus din Antarctica poartă numele orașului.
Tururi lângă Oescus
Experiențe din zonă pe care le poți rezerva online prin Viator:
Vizitarea orașului Oescus: ce poți vedea
- Ruinele se află lângă satul Gigen. Printre vestigiile vizibile sunt poarta principală, clădiri administrative, o bazilică civilă, trei băi publice, un drum roman bine păstrat, temple, ateliere și o necropolă.
- Se mai văd porțiuni din zidul de apărare al castrului legionar, iar orașul înconjurat de ziduri are forma unui pentagon neregulat.
- Ruinele podului lui Constantin pot fi văzute doar de pe malul nordic al Dunării, nu și dinspre partea bulgară.
- Multe descoperiri sunt în muzee, nu pe loc: mozaicul la Pleven și statuia Fortunei la Sofia. Înainte de plecare, verificați programul actual.
- Săpăturile continuă, așa că unele zone pot fi îngrădite sau pot părea neterminate.
Programul, accesul și condițiile se pot schimba. Verifică înainte de a pleca.
Hartă: unde se află Oescus
Fotografii: Oescus
Întrebări
Ce este Oescus?
Oescus, sau Colonia Ulpia Oescus, a fost o fortăreață și un oraș roman important pe Dunăre, în provincia Moesia, lângă actualul sat Gigen din regiunea Pleven.
Unde se află Oescus și cum îl găsesc?
Ruinele sunt la marginea satului Gigen, la nord-vest de orașul Pleven, nu departe de locul unde Iskărul se varsă în Dunăre.
Ce a fost podul lui Constantin de la Oescus?
Un pod de piatră lung de circa 2,5 km, care lega Oescus de Sucidava, pe malul nordic. Constantin cel Mare l-a inaugurat la 5 iulie 328.
Ce se poate vedea azi la ruinele Oescus?
Sursele menționează o poartă principală, clădiri administrative, o bazilică civilă, trei băi, un drum păstrat, temple, o necropolă, ziduri de apărare, ateliere și un forum.
De ce a fost părăsit orașul roman?
Hunii l-au distrus în secolul al V-lea, iar reconstrucția lui Iustinian a fost oprită de invaziile avarilor de la sfârșitul secolului al VI-lea.
Unde sunt păstrate descoperirile de la Oescus?
Mozaicul „Ahaeii” se află la Muzeul Regional de Istorie din Pleven, iar o statuie a Fortunei la Muzeul Național de Arheologie din Sofia.
Și în apropiere
Panorama din Plevna
Plevna · o bătălie pictată pe 115 m, pe patru baionete
35 km distanță
Novae
Sviștov · fortăreață legionară romană cu spital militar
74 km distanță
Mănăstirea Glozhene
Teteven · mănăstire pe o terasă de stâncă, odinioară sprijin al lui Vasil Levski
84 km distanță
Turnul lui Kurt Pașa
Vrața · turn din secolul al XVII-lea care seamănă cu un castel
94 km distanță