Mănăstirea Aladja, mănăstirea medievală din stâncă de lângă Varna
Mănăstirea Aladja este o mănăstire ortodoxă medievală rupestră, săpată într-o stâncă de calcar din pădure, la circa 17 km nord de Varna și 3 km de stațiunea Nisipurile de Aur. Încăperile ei din stâncă se întind pe mai multe niveluri, iar în apropiere se află două mici catacombe. Se îmbină ușor cu o zi pe litoralul Mării Negre și este una dintre cele mai cunoscute mănăstiri rupestre din Bulgaria.
Numele mănăstirii înseamnă „pestriț”, după frescele care aproape au dispărut. Până la începutul secolului XX, localnicii credeau că dealurile din jur sunt păzite de un duh păzitor de comori.
Istoria Mănăstirii Aladja
Mănăstirea a fost săpată într-o stâncă verticală carstică din calcar moale, aproape de marginea de sus a Platoului Franga, într-o zonă împădurită protejată, lângă Parcul Natural Nisipurile de Aur. Încăperile au fost tăiate pe mai multe niveluri, iar complexul include și două mici catacombe din apropiere. Locul este atât de liniștit, încât se înțelege ușor de ce l-au ales călugării.
Oamenii ar fi putut trăi și se ruga în aceste stânci cu mult înaintea mănăstirii de azi. În apropiere au fost găsite urmele unei biserici cu trei nave din secolele V–VI, iar un schit rupestru din secolul al V-lea ar fi putut exista în vecinătate. Fragmente de sticlă indică secolul al IV-lea, iar monedele lui Iustinian sugerează că acest complex mai vechi ar fi putut fi folosit și în secolul al VI-lea. Catacombele, la circa un kilometru depărtare, au fost locuite încă din vremea creștinismului timpuriu, între secolele IV și VI.
Mănăstirea medievală este datată de obicei în secolele XII–XIII, când era o comunitate isihastă activă a Celui de-al Doilea Țarat Bulgar. Picturile păstrate aparțin școlii artistice de la Târnovo și datează din secolele XI–XII, respectiv XIII–XIV. Nu se știe când au plecat călugării. Unele surse indică sfârșitul secolului al XV-lea sau începutul secolului al XVI-lea, altele sugerează că locul a rămas lăcaș religios până în secolul al XVIII-lea. Numele creștin inițial nu s-a păstrat. O tradiție consemnată de cercetătorul Karel Škorpil îl dă ca ocrotitor pe Sfântul Mântuitor, iar din jurul anului 1960 creștinii bulgari îi spun Sfânta Treime.
Numele de azi vine de la cuvântul turcesc alaca, „pestriț”, aluzie la frescele colorate care acopereau odinioară pereții și sunt acum aproape distruse. Mănăstirea este amintită în scris pentru prima dată în cartea Scrisori din Bulgaria a scriitorului rus Viktor Tepliakov, din 1832. Primele cercetări sistematice au fost făcute la sfârșitul secolului al XIX-lea de frații Hermann și Karel Škorpil. În 1912 situl a fost declarat antichitate națională, iar în 1957 monument de cultură de importanță națională; între 1966 și 1989 s-a aflat pe lista celor 100 de obiective turistice naționale. Astăzi, grota este un loc popular de vizitat, iar vara aici au loc spectacole tematice de lumini.
Curiozități despre Mănăstirea Aladja
- Până la începutul secolului XX, localnicii considerau dealurile împădurite din jurul mănăstirii, numite Hachuka („Muntele Crucii”), sfinte și locuite de un duh mitic, păzitor de comori, numit Imri Pop sau Rim-Papa.
- Numele Aladja vine din turcescul alaca, „pestriț”, și se referă la frescele colorate, astăzi aproape distruse.
- Numele creștin inițial al mănăstirii este necunoscut; din jurul anului 1960 creștinii bulgari îi spun Sfânta Treime.
- O specie de opilion descoperită în 1997, Nelima aladjensis, poartă numele mănăstirii.
- Prima mențiune scrisă a mănăstirii apare în cartea Scrisori din Bulgaria a scriitorului rus Viktor Tepliakov, din 1832.
- Vara, la mănăstire au loc spectacole tematice de lumini.
Tururi lângă Mănăstirea Aladja
Experiențe din zonă pe care le poți rezerva online prin Viator:
Vizitarea Mănăstirii Aladja: ce trebuie să știi
- În interiorul stâncii se văd biserica, capela și chiliile călugărilor, săpate în piatră; cele mai multe dintre vechile fresce s-au șters.
- Mănăstirea se află într-o zonă împădurită protejată, așa că păstrați timp pentru o scurtă plimbare printre copaci.
- Micile catacombe se găsesc la circa un kilometru spre vest și au o poveste asemănătoare cu cea a mănăstirii.
- În apropiere se află plaja Usun Kum, lungă de circa doi kilometri, iar Nisipurile de Aur sunt la numai 3 km.
- Înainte de plecare, verificați programul actual de vizitare și programul eventualelor spectacole de lumini de seară.
Programul, accesul și condițiile se pot schimba. Verifică înainte de a pleca.
Hartă: unde se află Mănăstirea Aladja
Fotografii: Mănăstirea Aladja
Întrebări
Ce este Mănăstirea Aladja?
Mănăstirea Aladja este o mănăstire ortodoxă medievală rupestră, săpată într-o stâncă de calcar din nord-estul Bulgariei. A fost o comunitate monahală activă a Celui de-al Doilea Țarat Bulgar.
Unde se află Mănăstirea Aladja și cât e de la Varna?
Se află la circa 17 km nord de centrul orașului Varna și 3 km vest de stațiunea Nisipurile de Aur, într-o zonă împădurită protejată.
De ce se numește Aladja?
Numele vine din turcescul alaca, „pestriț” sau „colorat”, și se referă la frescele care acopereau odinioară încăperile. Astăzi sunt aproape distruse.
Cât de veche este Mănăstirea Aladja?
Mănăstirea medievală este datată de obicei în secolele XII–XIII. În apropiere există urme ale unei biserici mai vechi și catacombe din secolele V–VI.
Există spectacole de lumini la mănăstire?
Potrivit Wikipedia, vara au loc spectacole tematice de lumini. Verificați programul actual înainte de plecare.
Ce alte obiective sunt lângă Mănăstirea Aladja?
Euxinograd se află la circa 7 km, Termele Romane din Varna la circa 12 km, Necropola din Varna la circa 14 km, iar Palatul din Balcic la circa 18 km.
Și în apropiere
Euxinograd
Varna · palat în stil francez, parc cu arbori rari și pivniță
6,5 km distanță
Termele Romane din Varna
Varna · cele mai mari băi romane din Balcani, apoi închisoare
12 km distanță
Necropola din Varna
Varna · necropolă din epoca cuprului cu „cel mai vechi aur”
14 km distanță
Castelul din Balcic
Balcic · reședința de vară a reginei Maria, cu minaret și cactuși
18 km distanță